gand de primavara

 
registro: 29/04/2015
Pontos87mais
Próximo nível: 
Pontos necessários: 113
Último jogo

încetează să ceri şi să nu oferi nimic la schimb!

O vorbă veche sună cam aşa: „Cere şi ţi se va da!”. Nimic mai adevărat. Cere lucruri materiale şi se vor ivi oportunităţi pentru care va trebui să munceşti din greu ani de zile pentru a atinge succesul, dar vei reuşi. Cere iubire şi fericire şi ţi se va oferi şansa să fii fericit alături de femeia vieţii tale, care te iubeşte enorm, dar pentru care va trebui să lupţi. Este strict decizia ta ce cale vrei să urmezi, dacă vei lua atitudine şi vei lupta sau te vei complace în situaţia curentă, bineînţeles plângându-te constant că viaţa nu e dreaptă cu tine.
Daca ai gasit-o pe cea lângă care îţi este bine, care te iubeşte mai mult decât ai fi aşteptat vreodată de la cineva, nu fi prost să o laşi să plece! Ca orice altă fiinţă umană, va avea momente în care va greşi, în care va fi vulnerabilă şi în care va avea nevoie de iertarea ta, de susţinerea ta. Lasă orgoliul ăla mare deoparte şi ajut-o, pentru că dacă o vei ignora, se va ridica singură mult mai târziu, dar va şi pleca definitiv, oricât de mult te-ar fi iubit, pentru că a avut timp să se vindece atât de probleme, cât şi de tine.
Ea te iubeşte, ţi-a demonstrat-o în nenumărate rânduri şi în nenumărate feluri. Considerând că meriţi, i-ai acceptat iubirea, dar ai tratat-o cu raceală, pentru că, vezi Doamne, „eşti un bărbat dur, adevărat şi puternic”. Păi în acest caz, să nu te surprindă că la un moment dat ea să aleagă fericirea pe cont propriu. Şi până la urmă, e de condamnat? Dacă nu ai nevoie de ea, de ce ar sta pe capul tău în continuare?
Domnilor, ceea ce trebuie să înţelegeţi este că o femeie nu va rămâne alături de voi dacă nu doreşte. Vă va iubi, dar va aştepta de la voi aceeaşi dragoste şi pasiune pe care v-o oferă cu atâta drag. Nu te feri să îi arăţi că o iubeşti pentru că ţi-e frică să nu îţi scadă nivelul de testosteron, pentru că este aberant. Cere dragoste doar dacă eşti capabil să o oferi, la rândul tău. Respectă dacă vrei respect. Respect-o pentru că numai aşa te respecţi pe tine. Pentru că este a ta şi merită ce este mai bun.


Nu regreta niciodată oamenii care au ieşit din viaţa ta. ei apar şi dispar pentru a forma omul care trebuie să devii.

Niciodată să nu îţi fie frică să pierzi oameni. Ei intră în viaţa ta, te ajută în momentele în care consideri că nu merită să mai crezi în umanitate şi te dezamăgesc în momentele în care îţi pui prea multă bază în cei din jur şi nu în tine. În ambele cazuri, nu trebuie să regretăm nimic, pentru că sunt necesare câteva secunde ca viaţa noastră să se schimbe în mai bine. Şi pentru asta trebuie să fim recunoscători.
Era o vorbă care mi-a plăcut enorm la un moment dat. Într-un dialog, un om se mira de reuşita unui altul, reuşită care era toretic imposibilă. Când miratul l-a întrebat pe cel în cauză cum a dus la bun sfârşit acel lucru, omul în cauză a răspuns foarte simplu: „Nu ştiam că este imposibil…”. Aşa cu fiecare dintre noi, puterea pe care o deţinem este enormă. Dar pentru a o conştientiza, avem nevoie să ne cunoaştem, iar cel mai uşor ne cunoaştem în interacţiunile cu cei din jur. Trebuie să ne dărmăm toate barierele şi să ne consolidăm încrederea în noi înşine. Cu puţin ajutor de la Dumnezeu vom reuşi să facem orice lucru „imposibil”.
Oamenii apar în viaţa ta cu un scop. Cu unii vei păstra legătura peste ani şi ani, unii vor ieşi rapid din viaţa ta. De la unii vei avea ce învăţa, iar pe unii îi vei ajuta, conştient sau nu. Nu întotdeauna totul se învârte în jurul tău, iar la un moment dat tu va trebui să influenţezi în bine într-un fel sau altul pe alţii, chiar dacă poate nu îţi vei da seama niciodată.
Suntem rezultatul fiecărei interacţiuni pe care o facem. De aceea, trebuie să avem grijă ce culegem. Suferinţa cauzată de oameni este cel mai greu de şters din inimi, dar din ea ai ce învăţa. Nu îi regreta pe cei care te-au făcut să suferi, pentru că ei te fac să relizezi că te poţi descurca singură, că poţi să înfrângi orice obstacol când găseşti puterea cu care eşti înzestrat. Oamenii care te ajută cu ceva, nu contează ce, nu te schimbă atât de mult, dar te fac să realizezi că există şi oameni speciali, buni, care sunt gata să te sprijine atunci când ai nevoie.
Nu regreta dragostea, chiar dacă ai dat-o cuiva care nu a meritat. Dacă ai ales să iubeşti pe cineva şi să ai lăsat la el/ea o bucăţică din tine, lasă bucăţica aceea acolo, speră că îi va prinde bine la un moment dat şi tu pleacă definitiv! Adună-te aşa cum eşti, apoi protejează ce a mai rămas din tine. Ai învăţat ceva! Ai învăţat să nu mai dăruieşti lucruri măreţe oamenilor mici… Şi pentru asta, pentru că ai învăţat ce înseamnă să fii prudent, ar trebui să fii recunoscător. Ai sacrificat puţin pentru a proteja mult mai mult!Adună ce a mai rămas din tine şi mergi mai departe, pentru că eşti mai puternic decât crezi!
Vei realiza cât de mult poţi duce abia după ce vei fi învăţat care sunt piedicile care pot apărea. Dar va merita să dai de toate acele piedici, pentru că le vei depăşi cu siguranţă, iar la final vei fi atât de câştigat!

Înțelepciunea stă în spatele acestor vorbe simple

O tânăra i-a spus bunicii ei că viața pare să devină din ce în ce mai grea, în plus soțul o înșală cu o altă femeie.
 
Bătrâna și-a ascultat nepoata, apoi a condus-o în bucătărie și a pus pe foc trei oale pline cu apă. Când apa a început să fiarbă, bătrâna a pus morcovi în prima, ouă în cea de-a doua oală și boabe de cafea în cea de-a treia.
 
După 20 de minute a oprit focul, a scos morcovii, ouăle și boabele de cafea și a rugat-o pe nepoata ei să-i spună ce vede.
 
"Morcovi, ouă și cafea", a fost răspunsul evident al tinerei.
 
Bunica a rugat-o atunci să apese pe morcovi, care erau moi, să spargă coaja unui ou, care se întărise, și să guste cafeaua.
 
Femeia a făcut tot ce i-a cerut bătrâna fără să știe ce vrea aceasta să-i demonstreze. Atunci bunica ei i-a explicat simplu că morcovii, ouăle și cafeaua s-au confruntat toate cu aceeași problemă: apa clocotită. Însă felul în care au reacționat e diferit. Morcovul, cel mai dur la început, s-a înmuiat. Oul a devenit tare pe interior, însă cafeaua e singura care a reușit să schimbe apa. 
 
Așa e și-n viață a spus bătrâna. Depinde numai de noi cum reacționăm când dezamăgirea și problemele bat la ușă. Devenim moi și renunțăm, ca morcovii? Ne transformăm interiorul, sufletul, în stană de piatră, ca oul? Sau luptăm cu greutățile, în cele din urmă reușind să scoatem ceva bun din orice situație dificilă, precum cafeaua.
 
Cei mai fericiți oameni știu cum să scoată ceva bun din orice situație dificilă.

Poveste cu tâlc !!!

Un împărat a prins un tânăr supus care vâna pe domeniul lui. L-a aruncat în temniță și i-a spus că-l va elibera dacă va răspunde la întrebarea: Ce vrea de fapt femeia?

Tânărul și-a chemat și a întrebat mama, soră, verișoara, vecina, dar nici una n-a putut să dea un răspuns corect. În fine a chemat și o vrăjitoare bătrână și urâtă. Aceasta i-a promis că-i spune răspunsul corect cu condiția ca după ce va fi eliberat să o ia de soție. Neavând altă soluție tânărul a acceptat.
Răspunsul dezvăluit de vrăjitoare a fost:

- Femeia, de fapt, dorește să fie stăpâna propriei sale vieți!
Împăratul l-a eliberat imediat. A urmat nunta și noaptea nunții. Însă nu mică i-a fost mirarea când în pat a găsit o fată tânără și deosebit de frumoasă care i-a spus:

– Pentru că te-ai ținut de cuvânt jumătate de zi voi fi bătrână și urâtă iar cealaltă jumătate voi fi ca acum. Urmează ca tu să alegi în care jumătate de zi să fiu tânără și în care să fiu bătrână.

Tânărul căzu pe gânduri: să radă toți de el văzându-l cu o bătrână și urâtă iar noaptea să petreacă cele mai plăcute clipe alături de o tânără fermecătoare sau să se plimbe pe ziua cu cea mai frumoasă fată printre oameni iar noaptea…
În cele din urmă tânărul i-a spus să aleagă ea cum crede că e mai bine. Imediat a venit și răspunsul:

- Voi fi tot timpul tânără și frumoasă pentru că am găsit bărbatul care mi-a dat libertatea de a fi stăpână pe propria viață.

Povestire cu înţelepciune.... Oraşul împlinirilor

Într-o zi sulfetul, cautând să-şi găsească jumatatea, cautând iubirea a ajuns la poarta unui oraş. Din afara porţilor oraşului, acesta nu părea prea grozav sau bogat. Din afară... Dar, vai ce îi treceai porţile erai "izbit" de zambetele şi bunăvoinţa celor dinăuntru. Erau nişte oameni obişnuiţi , simpli şi nu posedau nici un fel de avuţie. Sufletul simţi că se întoarse acasă, chiar dacă nu vazuse nicicând acest oraş. Peste tot era întrebat , cu un zâmbet ,dacă poate fi ajutat, dacă îi este sete sau foame. Aşa află sufletul nostru că se află in oraşul împlinirilor. Sufletul se opri la un han unde se ospată pe săturate. Cănd vru să plătească, hangiul îi spuse că nu are nimic de plată şi îl rugă să primească totul cu bucurie. Parcă nu îi venea să creadă. Atunci ii spuse hangiului rostul călătoriei sale. Hangiul ascultă cu bucurie dorinta Sufletului, zânbind şăgalnic. Fata mea  este Iubirea .Ştiu că o cauţi demult şi o doreşti. Ea este prelungirea firească a tuturor chemărilor tale. Dacă vei şti să primeşti, ve-ţi avea o viaţă împlinită, dar dacă nu, întoarce-te de unde ai venit. Odată ce vei ieşi pe poarta oraşului, acesta va deveni invizibil pentru tine şi nu-l vei mai putea găsi niciodată. Iubirea coborâ din odaia ei, hanul se umplu de lumină şi Sufletului îi înflori o lacrimă de fericire,in colţul ochiului. Simţea că pluteşte într-o altă lume. Încă nu-i venea a crede, se sperie la gândul că visează. Totul era prea frumos  să fie adevărat !
 -Dacă visez, îşi spunea el
 -Dacă...... 
Mai bine ies  din oraş, fericirea mă copleşeşte, eu nu am fost învăţat cu atâta fericire.
Nu pot face faţă !
Şi ieşi.....
Morala : 
Învaţă să primeşti tot ceea ce-ti doreşti.
Eşti un suflet minunat, chiar dacă ai uitat asta, meriţi tot ceea  ce-ţi doreşti.
Alungă teama, îndoielile, nesiguranţa şi permite-ţi sa fi fericit.
Prinde fericirea cu ambele mâini atunci când o întâlneşti, alta ocazie s-ar putea să nu mai ai.