Oengus

 
lid geworden: 01-07-2012
Cand am plecat de aici, v-am lasat saraci si prosti... Cand am revenit, v-am regasit si mai saraci si mai prosti (Ctin.Brancusi)
Punten134meer
Volgend niveau: 
Benodigde punten: 66
Last game
Bingo

Bingo

Bingo
6 jaren 271 dagen geleden

O picatura de realitate

Suntem vreo 7 miliarde pe planeta asta... In secolele (mileniile) trecute au mai trait pe Pamant alte cateva miliarde de oameni. Partea frumoasa, extraordinara chiar, este faptul ca in toata istoria lumii nu au existat doi oameni identici sub toate aspectele! Fiecare in parte a fost (este) unic si irepetabil. Dupa ce vei muri nu va mai exista niciodata un alt om ca tine! 
Poate ca in plan teoretic multi stim asta, dar o stim superficial, fara sa patrundem in esenta chestiunii! Unicitatea fiecarui om este un mister care asteapta sa fie descoperit, sa fie apreciat, dorit, iubit etc... In viata reala insa cei mai multi nu ajungem nici macar sa ne cunoastem bine pe noi insine, daramite sa-i descoperim pe altii! Ba mai mult, in relatiile inter-umane se inregistreaza tot mai des revolta, supararea fata de faptul ca... suntem diferiti! "Nu e ca mine, nu gandeste ca mine, nu face la fel ca mine, deci... e rau"! 
Aceste diferente pot fi intelese, acceptate si chiar cautate cand e vorba de chestiuni mai superficiale, cum ar fi frumusetea femeilor! Oricat de frumoasa ti-ar fi nevasta tot intorci capul dupa o alta femeie frumoasa pe strada! Pentru ca sunt pe lume miliarde de femei frumoase si fiecare in parte e o frumusete unica! Nu e una mai frumoasa decat alta, ci e... diferita!
Frumusetea, insa, e un aspect exterior. Nu necesita efort ca sa concluzionezi ca exista, ca sa o privesti sau ca sa iti placa. Personalitatea noastra, insa, e la fel ca invelisul exterior! Este unica! Fiecare suntem frumosi in felul nostru, de aceea gasim oameni care ne plac. Oricum am fi vom gasi alti oameni compatibili. Tot asa, ne vom lovi si de oameni care nu vor fi pe placul nostru. Diferiti de noi intr-un fel care noua nu ne place. Ii vom respinge. E normal... Anormal e cand in aceste cazuri nu intelegem ca diversitatea lumii te obliga la acceptare! Tu nu suporti o suta de oameni, dar fi sigur ca exista alti o suta de oameni care nu te suporta pe tine! Esti unic, nu esti superior! Esti o combinatie irepetabila de elemente chimice care gandeste si vorbeste. Atat! 
De ce spun toate astea?.. 
Eu cred ca nu ar trebui sa avem "emotii" in a ne vedea unicitatea, a ne-o recunoaste sau chiar a o promova! Tu ce-ai facut in viata? Prin ce esti diferit de mine? Sunt curios sa te cunosc pentru ca inainte sa-mi spui tu ceva stiu deja ca esti unic, ca altu' ca tine nu-i! 
Spun toate astea pentru ca am vazut pe siteul asta atitudini care, sincer, ma ingrijoreaza! Sper sa nu fie semnificative la scara societatii, dar... orice e posibil! :) sunt oameni care nu au curajul sa vorbeasca despre ei. Sunt oameni care cred probabil ca viata lor a fost un dezastru si nu ar fi potrivit sa dea exemple. Sunt oameni care se tem atat de mult de expunere incat isi inghit existenta si si-o consuma in tacere, stiuti doar de Dumnezeu. Daca ei vad ca apare cineva care n-are asemenea sechele, care povesteste cu destindere diferite aspecte din viata sa, care se expune (!) atunci acesti sihastrii ai vietii urla, striga, il trag inapoi, vor sa-i inchida gura cat mai repede! "Daca eu nu pot, sa nu poti nici tu!"
Pe acest fundal de atitudine, daca apari public si spui ORICE despre tine insuti esti imediat acuzat ca "te lauzi", "minti", "exagerezi", desi uneori aspectele pe care le dezvalui nu au nimic extraordinar in ele! 
Eu am doi copii... Daca va spun asta ma laud? Ii iubesc si as vorbi despre ei ore intregi fara oprire! Mai ales ca acum ma consuma enorm si dorul de ei! Daca as scrie texte despre cat de frumosi, sanatosi si destepti sunt copiii mei... m-as lauda, nu-i asa? Ar fi numai minciuni si exagerari, este?
Am avut si eu, timp de aproape 20 de ani, o meserie normala si banala, de ziarist. Cand am spus asta aici, am fost acuzat imediat ca ma laud! Apoi ca mint, ca exagerez. Aceleasi acuzatii tot timpul, indiferent ce spui despre tine! Am plecat la Paris! "Nu-i adevarat, minti"! Mi-am facut poze la castelul de la Fontainebleau. "Nu-s adevarate, is false"! Parasesc GD-ul. "Nu-i adevarat, tot aici esti, dar in alte id-uri"... etc, etc... Daca tu n-ai curajul sa vorbesti despre tine, atunci sa n-o faca nici altii! Cum sa vezi ca altul TRAIESTE cand tu te-ai anulat de mult? Tu ti-ai interzis sa traiesti vizibil, public, in ochii tuturor, posibil si ai celor care nu te plac! Nu, tu traiesti doar in jurul fustei sotiei sau mamei, ascuns in camera si eventual in biroul de la servici. Nu te suporti altfel! 
Ei bine, stiti ceva? Cei care nu pot intelege ca a fi diferit inseamna normalitate si ca a a-ti exprima unicitatea, trairile, visele, esecurile, realizarile nu inseamna altceva decat a arata ca traiesti, nimic mai mult, ei bine aceia merita sa fie singuri si sa-si planga in pumni de fiecare data cand altcineva are curajul sa-si expuna mai mult sau mai putin existenta reala vorbind despre viata lor! Pe mine nu ma sperie faptul ca o duzina de bolnavi psihici dispera ori de cate ori fac eu aici vreo trimitere la viata mea reala, dar ma sperie ideea ca atitudinea asta bolnava ar putea fi predominanta in societatea romaneasca! A trai izolat, inchis, fara relatii deschise in societate, fara comunicare reala, schim de pareri, experiente inseamna sa te autocondamni la suferinta, sa te autoexcluzi din ceea ce oamenii numesc umanitate! Apoi, sa-i tragi si pe altii in groapa asta doar pentru ca tu dormi pe tine acolo inseamna ca ti-ai ratat destinul! Trebuia sa fii planta!
Ma opresc aici. Am vazut pe siteul asta si altfel de oameni. Unii care povestesc despre ce vad in lume. Povestesc despre ce inteleg ei din asta. Despre cum ii influenteaza. Despre ce le place sau nu le place. Povestesc despre ceea ce traiesc ei. Mici episoade. Nu trebuie mai mult! Sunt episoade reale, de viata traita si tocmai de asta valoreaza mai mult decat a discuta vorbe despre cuvinte sau a tot copia textele altora etc...  
O picatura de realitate!

PRIMĂVARA CULTURII ROMÂNEŞTI

Se intampla uneori sa primesc mailuri de la cititori de-ai mei, de prin toata lumea. Oameni care mi-au urmarit activitatea reala de jurnalist si care m-au apreciat, mai mult sau mai putin. :) As vrea sa POT intr-o zi sa-i enumar daca nu pe toti macar pe cei care nu simt teama fata de expunere publica, care ies in primul rand al "luptei" duse nu pentru supravietuirea lor ci pentru salvarea a ceea ce se mai poate salva din ceea ce inseamna Romania, dar stiu ca n-o sa pot asta. Pentru ca eu m-am despartit de Romania, de "lupta mea" si am devenit putin mai... egoist! Traiesc pt mine si familia mea...
Daca nu am regrete importante fata de trecut, am ceva sperante in legatura cu viitorul! Cunoscand oameni precum cei pe care ii voi prezenta mai jos stiu, simt ca Romania pe care eu am lasat-o in spate nu poate sa moara! Nu voi apuca eu ziua renasterii spirituale si morale a neamului romanesc, dar stiu sigur ca niste oameni lucreaza la asta! Renuntati cinci minute la orgolii gd-iste si cititi, apoi cugetati la ceea ce spun oamenii astia! Poate ca merita!

Domnule CORNEL, nu ne-am cunoscut niciodata - nici nu aveam de unde - dar, urmarindu-va scrierile, mi-am dat seama ca avem foarte multe lucruri in comun...
Mi-ar placea sa cred ca vor veni si vremuri mai bune pentru oameni de atitudine ca Dvs. in primul rand si apoi si pentru cei ca mine...
D.M. Gaftoneanu, Botosani.

 

MottoCultura este suma tuturor formelor de artă, de iubire şi de gândire, care, pe parcursul secolelor, l-au ajutat pe om să fie tot mai puţin înrobit. (ANDRE MALRAUX)

 

         Subsemnaţii, scriitorul, jurnalistul Marin Toma- Călăraşi, poetul, publicistul Dorel Mihai Gaftoneanu- Botoşani, scriitorul Nicolae Rotaru- Bucureşti, publicista Emilia Ţuţuianu Dospinescu- Roman, poetul Mircea Dorin Istrate- Tg. Mureş, prozatorul, poetul Ion Ionescu-Bucovu, poeta Nadia Cella Pop- Braşov, scriitorul Emil Lungeanu- Bucureşti, ..., iubitori de literatură, ne-am constituit în Grupul de iniţiativă de la Botoşani al manifestului „Primăvara culturii româneşti” pentru a semnala impasul major al culturii româneşti moderne, în care mediocritatea generalizată, specifică societăţii româneşti, a adus cultura într-un con de umbră, mediu insalubru pentru spiritualitatea noastră.

        Trecerea de la literatura încorsetată tematic şi stilistic sub imperiul dogmatismului comunist la literatura de expresie liberă, neîngrădită, s-a împotmolit sub semnul experimentului empiric al limbii române vorbite şi scrise. Suntem aidoma unui cetaceu fără apărare, asfixiat de tentaculele unui gigant octopus al nonculturii.

        Dragi poeţi, prozatori, artişti plastici, oameni de cultură, de ştiinţă, oameni de afaceri, cititori care simţiţi româneşte, vă chemăm să ne fiţi alături, pentru a ne face auzit glasul, prin care:

 

1. Vom milita pentru dezgheţul crizei de identitate, de curaj, de umor, inspiraţie şi originalitate a majorităţii creatorilor de cultură autoînregimentaţi într-un postneomodernism neclar definit.

2. Facem apel la revitalizarea fenomenului intercultural şi promovarea lucrărilor care au la bază bogăţia de idei şi de limbaj.

3. Susţinem estomparea creaţiilor literare ce abundă în cuvinte vulgare şi expresii obscene, elemente  de cultură decadentă în prag de colaps şi izolarea promotorilor acestui flagel artistic, prin oferta unei alternative de bun gust.

4. Dorim aducerea în prim plan a creaţiilor enciclopedice ancorate în cultura autentică, istoria universală şi gândirea filozofică si nu încurajăm amalgamul de compoziţii ce cuprind cuvinte lipsite de sens şi logică, fără nici un fel de rădăcini în operele înaintaşilor europeni, inclusiv acelea ale fiinţei româneşti.

5. Sprijinim punctele de vedere ale liderilor şi formatorilor de opinie, cărturari  cu personalitate prestigioasă şi competenţă autentică.

6. Ne împotrivim ignorării importanţei existenţialismului ca sursă de inspiraţie tematică şi ca bază a sistemului de valori al neamului nostru.

7. Ne opunem cu fermitate imposturii, inflaţiei de non-valori, a platizării la un nivel scăzut a creaţiilor şi creatorilor, şi protestăm împotriva implicării factorului politico-economic predominant peste cel cultural şi a corupţiei generalizate de sus până jos în promovarea produselor subculturale ca etalon de referinţă.

8. Denunţăm marginalizarea tot mai accentuată a creatorilor în vers clasic cu figuri de stil şi elemente de prozodie, a compoziţiilor de factură eminesciană dar şi a poeziei moderne purtătoare de mesaj.

...

        Constatăm că modelul consacrat al poetului-voce a cetăţii, exemplul uman de demnitate, moralitate, patriotism şi verticalitate, portstindardul conştiinţei spiritualităţii de limbă şi de neam este astăzi total demodat. Avem în schimb o adevărată inflaţie de false modele  şi de aşa-zişi prozatori şi poeţi la toate saloanele mondene, stipendiaţi cu banii cetăţeanului contribuabil, ca să-şi etaleze refulările intimiste şi angoasele de lux.

        În ce măsură mai putem vorbi astăzi de sinceritate emoţională, de spontaneitate creatoare, investiţie de sentimente  şi fantezie, de ardere interioară, de conştiinţă naţională, de cultură de neam?

        O întrebare retorică la adresa criticilor de artă... Opinia  noastră este că, în funcţie de cum ne vom raporta la această întrebare, ne vom poziţiona într-un fel sau în altul faţă de:

- cultura moştenită de la întemeietori;

- atitudinea civică şi conştiinţa de limbă şi de neam;

- spinoasa problemă a naturii compoziţiei sau a subiectului tratat;

- ţinuta estetică şi de mesajul transmis.

        Nu ne propunem cultivarea paseismului utopic, o reîntoarcere la vremea lui Alecsandri, Negruzzi, Alexandrescu, Bolintineanu, Eminescu, Obodescu, Haşdeu, Macedonski, Goga, Sadoveanu şi nici la o Cântare a României a lui Russo.

        Nu suntem nici partizanii fariseimului şi festivismului patriotard practicat în anii de dictatură comunistă.

         Refuzăm, de asemenea, configurarea unui bulgăre de zăpadă generator de conflicte sociale şi psihologice. Dar nici nu putem rămâne în pasivitate absolută.

         La concursuri şi festivaluri regăsim, câte jurii, tot atâtea liste de nominalizaţi pentru premii, în lipsa unor criterii de apreciere recunoscute de o masă cât mai largă de critici literari.

         S-a tot semnalat în presă că se cheltuiesc sume mari din banii publici pentru un festivism literar de ochii lumii, mai degrabă campanii de imagine mascate pentru ochii unui electorat insuficient de maturizat şi derutat de flash-urile şi acordurile marşurilor electorale.

Mai mult decât atât, nu puţine sunt vocile care susţin că, pe măsură ce valoarea premiilor este tot mai consistentă, pe de altă parte obiectivitatea aprecierii diriguitorilor are tot mai mult de suferit.

Şi critica literară are a se primeni în criteriile de evaluare- criticii consacraţi au o mare responsabilitate în încurajarea vedetismului veleitar.

Nu agreem gruparea pe diverse zone ale ţării a scriitorilor, divizare cu efecte nefaste asupra colaborării între membrii aceluiaşi grup şi care produce nesfârşite convulsii între diverse orientări literare.

         Susţinem teoria coexistenţei valorilor, a stilurilor de creaţie şi a operelor şi nu cea a perimării acestora, cu trecătoarele mode ale zilei.

         Apreciem în mod deosebit articolul ,,Poezia încotro?” al profesorului Ion Ionescu-Bucovu, articol al cărui conţinut ni-l însuşim ca document orientativ în conturarea prezentului curent literar neoromantic, mişcare  ce îşi propune regăsirea frumosului din poezie, acel estetic al bunului gust la fel de necesar şi în muzică şi în pictură.

         Sperăm ca prin apelul nostru total dezinteresat să găsim ecou în rândul pasionaţilor de literatură sănătoasă şi a iubitorilor poeziei tradiţionaliste şi aşteptăm implicarea activă a

profesorilor de la catedră, a tuturor celor implicaţi în consolidarea fundamentului educaţional al tinerei generatii şi a publiciştilor consacraţi.

         Tuturor le reamintim vorbele nemuritoare ale marelui nostru povestitor Ion Creangă: ,,Iubite cetitoriu, multe prostii ăi fi citit de când eşti. Ceteşte, rogu-te, şi ceste şi, unde-i vede că nu-ţi vin la socoteală, ie pana în mână şi dă şi tu altceva mai bun la iveală, căci eu (noi) atâta m-am (ne-am) priceput şi atât am făcut.”

         Prezentul manifest a fost întocmit în anul împlinirii a 100 de ani de la scufundarea Titanicului, an pe care ni-l dorim să marcheze piatra de hotar a apariţiei unui reviriment poetic- dezgheţ naţional prin popularizarea acestui curent literar neoromantic de sorginte botoşăneană.  

Încheiem cu binecunoscutul citat al lui Garabet Ibrăileanu: ,,Literatura este oglinda vieţii.”

 

VIVAT ARS POETICA! VIVAT, CRESCAT, FLOREAT!

Grupul de iniţiativă al manifestului literar ,,Primăvara culturii româneşti

BOTOŞANI, 15 ianuarie 2012



Cine e prostul, care e desteptul? :)

De cand sunt pe siteul asta m-am lovit de o gramada mare de personaje de tot felul care ori se pretind inteligenti, ori ii acuza pe altii de prostie. Invariabil, m-am lasat si eu dus de valul "luptelor" seculare de aici si am lansat, pe ici, pe colo, categorisiri de genul "prostule" sau "desteptule"... Ceea ce m-a uimit, insa, e faptul ca nu exista o opinie unanima cu privire la criteriile dupa care un om poate fi numit, pe buna dreptate, ca fiind prost sau inteligent! Niciunul de aici nu se considera prost! Toti se considera destepti. Fiecare arata cu degetul si spune "prostule", iar inteligenta a ajuns marfa de contrabanda. 
Avem criterii, oameni buni? Daca vrem sa le avem atunci da, le avem! Daca vrem si sa ne raportam la ele atunci nu ne va fi greu sa punem patalamaua corect. O sa reproduc aici, pentru inceput, cateva definitii luate din DEX pe care le-am trecut anterior la comentariile postarii precedente, dar pentru ca problema "prost vs. destept" sa fie tratata la modul serios am deschis aceasta noua postare.

INTELIGÉNT, -Ă, inteligenți, -te, adj. Înzestrat cu inteligență; deștept, ager la minte, pătrunzător.
Sursa: DEX '98 (1998) 
INTELIGÉNȚĂ, inteligențe, s. f. 1. Capacitatea de a înțelege ușor și bine, de a sesiza ceea ce este esențial, de a rezolva situații sau probleme noi pe baza experienței acumulate anterior

PROSTÍE, prostii, s. f. 1. Starea celui lipsit de inteligență sau de învățătură, starea omului prost; (concr.) faptă, comportare, vorbă care denotă o astfel de stare. 

PROST, PROÁSTĂ, proști, proaste, adj., s.m.și f. 1. Adj.s. m. și f. (Om) lipsit de inteligență, fără judecată, fără minte; nătărău, nerod, tont, prostănac

Gata cu citatele. Sunt suficiente pentru analiza ce-o fac aici. Si-acum hai sa intelegem ce spun definitiile!
In esenta, diferenta dintre prost si destept se face pe baza de fapte, vorbe, comportamente care pot fi categorisite ca fiind exemple de prostie sau inteligenta. Pe internet (si in particular pe GD) "faptele" noastre nu pot fi decat vorbele pe care le aruncam in postari, comentarii, analize, acuze, certuri sau aprecieri. Acestea ne pun, cu sau fara voia noastra, intr-o categorie sau alta. Faptele despre care fac vorbire, vorbele pe care le folosim, modul in care discutam, felul in care dezbatem ideile, toate astea spun despre noi cat suntem de destepti sau de prosti. Daca ne raportam toate faptele acestea la criteriile definite mai sus, atunci vom constata ca nu foloseste la nimic sa mai aratam cu degetul (si mie imi suna asta!). Pentru ca omul se defineste SINGUR ca fiind prost sau destept! Nu are nevoie de recunoastere sau de acuzatie! Pe viitor, daca aveti dubii, incadrati vorbele ce se vehiculeaza pe aici intr-una din definitii si aveti solutia! :)

Acum hai sa le luam pe rand, ca sa nu ne doara mintea :) ce inseamna sa fii prost/proasta? Conform definitiei, inseamna sa fii lipsit de inteligenta, fara judecata, fara minte. In toate cele trei precizari se foloseste ideea de "lipsit, fara"! Deci nu poti sa fii prost decat daca iti lipsesc niste capacitati esentiale. Nu esti prost (prin definitie!) avand ceva in plus fata de altii ci lipsindu-ti ceea ce ar trebui sa ai. Nu pare atat de grav, este? :) 
Esti prost daca esti lipsit de inteligenta, iar inteligenta este capacitatea de a intelege etc (vezi definitia), deci esti prost daca esti lipsit de capacitatea de a intelege. In practica asta e o constatare usor de facut. Se discuta despre un subiect si vine unul (una) care se baga in discutie si vorbeste pe langa subiect avand insa impresia ca spune lucruri destepte! In cazul asta, intrusul (intrusa) dovedeste ca nu intelege ce se intampla/discuta acolo si se autodefineste ca fiind prost/proasta! Gresesc? 
Esti prost daca esti fara judecata! "Judecata"! Pare un termen prea general, nu-i asa? Nu-i asa!

JUDECÁTĂ, judecăți, s. f. 1. Facultatea (1) de a gândi logic; rațiune, inteligență, gândire
Intr-un cuvant, este vorba de procesul de a gandi, de a gandi logic, coerent. Lipsit de asta, esti prost! Aveti pe GD exemple de "logica" care sfideaza legile naturii! :) mai trebuie precizari? :)
In fine, esti prost daca esti fara minte! 

MÍNTE, minți, s. f. 1. Facultateat de a gândi, de a judeca, de a înțelege; rațiune, intelect

Aproape sinonima cu definitia judecatii. Cu mici diferente. Ajungem tot la a intelege! Se pare ca e un verb esential in definitia omului! Si o capacitate absolut necesara ca sa nu fi categorisit prost!  A intelege inseamna, in esenta, totul! 
Vorbesc despre nemurirea sufletului! Intelegi despre ce vorbesc? Sau crezi ca vorbesc despre avioane? Cat fac doi plus doi impartit la doi? Intelegi intrebarea sau crezi ca e o notiune de fizica? Vorbim despre Stefan cel Mare si apari "tu" sa-mi spui ca Basescu e mai bun? Ne "certam" pe drepturile femeii, pe "sticla de plastic" sau pe tema sfarsitului lumii si in toate subiectele astea "tu" nu vezi decat cratime lipsa? Ati inteles ideea, nu? :)

Spre deosebire de prost, inteligentul ARE ceea ce prostului ii lipseste! Are inteligenta (care este capacitatea de a INTELEGE usor si bine!), are o anumita agerime a mintii, patrunde in esenta lucrurilor. Completand in aceeasi nota, as spune ca vede corect problema. Ca este ancorat in realitate si vorbeste in cunostinta de cauza. Vorbim despre nemurire? Emite o parere avizata. Intelege subiectul. Stie despre ce vorbim! Stie ca doi plus doi impartit la doi fac trei, nu doi! Adica are lucrurile esentiale "in sange"! N-o sa stie poate intre ce ani a domnit Stefan cel Mare, pentru ca asta nu e neaparat ceva esential, dar stie CINE a fost Stefan cel Mare si de ce e MARE! Asta e esential! Are habar despre drepturile femeii si le analizeaza prin prisma propriilor convingeri, stie ca plasticul nu e facut din sticla si ca sfarsitul lumii vine in rate pana una-alta! Inteligentul vede (prin definitie!) lucrurile esentiale, care conteaza atunci cand exprimi idei. Cand NU AI idei, intri (tot prin definitie!) in categoria celor "lipsiti, fara"! 

Nu vreau sa provoc suparari. In fond, cat de important e sa fii categorisit ca fiind prost sau inteligent PE GD? Pentru unii e important, e chiar vital! Nu stiu de ce, sincer! Am postat aceste criterii ca sa-i ajut! Da, ca sa-i ajut! Poate, daca isi descopera lipsurile, vor face pe viitor achizitiile necesare. Poate ca inteligenta e o marfa scumpa, dar daca nu esti inteligent nu e musai sa fii prost! Adica, te-ai putea scuti de asta! Ai putea incerca sa intelegi! Esentialul! Lucrurile care conteaza. In viata nu tot ce zboara se mananca. Nu totul e folositor. Exista si mancare daunatoare, exista si cunostinte inutile. Exista de toate. Fa selectia corecta, iar daca vrei sa te manifesti public, daca vrei sa vada toata lumea cat esti de destept sau de prost atunci nu face eforturi mari! Arata-te doar asa cum esti! Te definesti SINGUR!

Unpic misogin...


Descopar aici, in Franta, o lume ce imi era (pana mai ieri) necunoscuta. Las la o parte acum numeroase alte posibile subiecte si o sa ma refer doar la... emanciparea femeii! Pentru ca aici, in intreg Occidentul, lucrurile legate de echilibrarea "drepturilor" dintre barbat si femeie au cam scapat de sub control. 
In urma cu mai putin de un secol femeia nu avea decat dreptul sa taca! Sa munceasca in gospodarie si sa-i faca barbatului copii. Doar cele din inalta societate se puteau bucura cu adevarat de ceva atentie din partea curtezanilor, trubadurilor sau cavalerilor moderni. Au trecut doua razboaie mondiale peste planeta noastra si lucrurile s-au schimbat radical. Femeia s-a emancipat. Guvernele au inceput sa-i recunoasca drepturi civile egale cu ale barbatului. Femeia a inceput sa-si aleaga singura drumul in viata, sa decida, sa voteze, sa conduca, sa... domine!
Ajungem in timpurile noastre moderne. Femeia este de mult egala barbatului in toate drepturile civile, penale, morale etc. DAR... femeia moderna vrea mult mai mult! Astazi, acum, in Franta de exemplu, daca o femeie doar reclama un caz de violenta conjugala Politia vine imediat si-l aresteaza pe barbat indiferent daca sunt sau nu probe! Il scoate din casa lui si-l arunca in strada! Simpla reclamatie a femeii e de ajuns! Sotul primeste interdictie sa se mai apropie de domiciliul comun timp de 30-90 zile si asta chiar daca el este unic proprietar al casei! Televiziunile franceze au prezentat numeroase cazuri de acest gen, iar politistii intervievati, atunci cand erau intrebati "ce ati facut la ultimul caz de violenta conjugala?" raspundeau intotdeauna: "Am facut ceea ce a dorit doamna"! Efectele acestei "politici" de favorizare a femeii in "conflictele" cu barbatul au condus la o alta situatie dramatica. Rata casatoriilor a scazut enorm. Majoritatea barbatilor francezi prefera concubinajul. Foarte multi spun: "daca eram casatorit, la prima cearta zburam din casa si pierdeam tot, casa, bani, masina etc!" Instantele de judecata franceze continua aceasta politica de inechitate sociala. In Toate cazurile in care doar se invoca violenta conjugala judecatorii dau totul femeii! Inclusiv averea barbatului!
Cunosc aici un barbat bogat care si-a pierdut o casa frumoasa in Paris atunci cand a divortat desi isi acumulase averea inainte de casatorie. S-au lecuit de casatorie si el si toti prietenii lui! 
Favorizarea explicita a femeii se manifesta pe mai multe planuri. Se cer (si se dau) locuri "gratuite" in Parlament, Guvern, Administratie pe principiul "jumi-juma", adica... "Noi femeile primim 50la suta din locuri si functii doar pentru ca suntem femei, fara competitie cu/impotriva barbatilor!" Am primit deja un avertisment de la un prieten, de genul: "Cornele, sa nu te apuci sa dai flori unei femei pentru ca te-ai putea trezi cu un proces!"... "Pai cum asa?" intreb eu. "Simplu. Femeia va spune: "Drept cine ma iei? Crezi ca eu nu pot sa-mi cumpar flori? Sunt mai slaba, mai proasta decat tine?"... si gata beleaua! 
Situatia este din plin exploatata de femeile "producatoare", adica de cele care isi fac un scop clar din a-l "jefui" pe barbat. Il prostesc pe fraier sa le ia de nevasta, apoi, dupa maxim 6 luni incep reclamatiile la politie si... automutilarile! N-are stres producatoarea sa-si faca o crestatura pe brat si sa reclame apoi ca barbatul a lovit-o cu un obiect ascutit sau ca a vrut sa o omoare! Dupa doua-trei asemenea reclamatii (daca o inscenare este mai grava e suficienta una!) barbatul e deja arestat, se deschide proces la urgenta si femeia castiga casa, masina si toti banii! Pentru o mica-mare avere la Paris merita un "sacrificiu" de 6-8 luni, nu? Am cunoscut personal si o astfel de producatoare si mi s-a parut extrem de fericita femeia! Tocmai scapase de barbat si-l scapase pe barbat de avere. Acum isi evalueaza proprietatile.
Barbatii cu creierul la locul lui au spus insa: "Tot ele vor pierde. O vreme le va merge asa,pentru ca fraieri cu bani sunt destui, dar vor ajunge la un moment dat atat de hiene si avare dupa bani  si super-drepturi incat le vom privi cu scarba, nu cu dragoste! Si femeia, oricati bani ar avea si oricate drepturi, daca nu este iubita... innebuneste, moare singura si nebuna!"
Un roman de aici mi-a spus: "Gata, nu mai vreau sa aud de frantuzoaice moderne, inteligente bla-bla-bla! Fug de ele ca de Dracu! Vreau o romanca de aia adevarata, de la mama ei de acasa!" Bine, n-am vrut sa-i stric speranta si sa-i spun ca si romancele noastre... :) 
Asa am devenit eu numai unpic mai misogin! :) dar cine stie, poate... Stiti "bancul" ala, nu? Sunt date cateva exemple de miliardari de 60-70-80 de ani si prietenele lor de 20-21, maxim 23 de ani. Morala? "Daca n-ai gasit iubirea vietii nu dispera! Poate inca nu s-a nascut!" :)
La buna vedere!


Egal cu ZERO

Marii oameni din trecutul omenirii, cei care prin viata lor, prin realizarile de exceptie si prin conceptiile revolutionare pe care le-au promovat si sustinut indiferent de consecinte au fost mari nu pentru ca s-au urcat pe un munte sau pe un soclu. Unicitatea lor a fost consacrata de generatiile care i-au urmat si care le-au recunoscut meritele, de contemporanii care au citit corect unicitatea, genialitatea si curajul acestor oameni de sacrificiu si nu in ultimul rand de fiecare dintre noi, cei de azi, care inca ii mai citam, le mai folosim munca, inventiile, teoriile confirmate de realitate. Ne bucuram ca putem "profita" de Socrate, Da Vinci, michelangelo, Dumas, Einstein, Eminescu etc la infinit... Ne bucuram de ei pentru ca... ei bine, pentru ca nu mai sunt printre noi, pentru ca au ajuns "la moda", in manualele scolare, in filme documentare, in istorie! Daca am fi trait pe timpul lui Eminescu insa, l-am fi iubit pe Luceafar asa ca azi? Am fi mers la el in vizita, la azilul de nebuni? Am fi iesit la un miting in strada atunci cand am fi aflat ca a fost ucis? Dar daca eram contemporani cu Giordano Bruno oare ce-am fi facut in ziua in care el era ars pe rug de Inchizitie pentru ca proclama infinitatea universului? 
Sa va spun ceva... Printre noi, cei de azi, exista mii de Einstein, Eminescu si Bruno! Butonati un pic netul, cautati inventii, picturi, scrieri moderne, si veti gasi lucruri incredibil de frumoase. Desigur, daca viata voastra e limitata la Facebook si GD atunci nu veti recunoaste un Einstein modern nici daca vi se prezinta singur la usa. Domnisoarele cretine o sa-si pozeze mai departe fundul in oglinda, iar baietii schmecheri o sa exceleze in limbaj "modern" de cartier, mandri nevoie mare de idiotenia lor. Habar nu veti avea ca japonezii au descoperit de mult tehnologia de transformare a plumbului in aur si singurul lucru care ii impiedica sa produca aur in cantitati indistriale e faptul ca banalul cost de productie (transformare) e mult mai mare decat pretul aurului pe piata! As putea sa va enumar zeci de alte lucruri extraordinare, contemporane noua, dar mi-e ca pe foarte multi de aici v-as face sa cascati! La ce va ajuta sa stiti ca plumbul se poate transforma deja in aur? Da, aveti dreptate, nu va ajuta la nimic... Dar atunci la ce va ajuta sa-l tot citati pe X sau Y? De ce va folositi de cuvintele altora ca sa exprimati ceea ce voi nu puteti? Bine, stiu ca de scoala v-a durut in cot, tot asa cum unii v-ati maritat/insurat la 18 ani doar ca sa scapati de acasa si apoi v-ati trezit cu plodu-n brate cand voi inca erati copii. Dupa zece ani ati descoperit roata si ca "se-nvarte". Apoi, cand ati realizat cat sunteti de idioti in comparatie cu altii care se manifesta in jurul vostru ati inceput sa purtati dusmanie "prostilor", prostii din ghilimele fiind aceia pe care-i invidiati si care nu veti putea fi niciodata. Pentru ca v-ati ratat viata inainte de a o incepe. Si va urati pentru asta si n-aveti cuvinte... 
Sa va mai spun ceva si inchei. Pe Eminescu, Bruno, Einstein etc ii doare-n cot de voi! Daca oamenii asemeni lor ar fi tinut cont de parerea gloatei n-ar fi fost ceea ce au fost, n-ar fi realizat atatea lucruri minunate! Voi, ratatii societatii, sunteti necesari doar pentru ca - prin comparatie - oamenii de exceptie sa straluceasca mai tare! Si stralucesc! Eu ii vad, ii descopar peste tot. Pentru ca voi, cretini irecuperabili, sunteti multi si aveti o moaca extrem de comuna. Uneori va confund. Asta face ca valorile sa iasa in evidenta, iar uneori chiar si voi, in cretinismul vostru, ii valorizati criticandu-i nominal fara argumente, doar cu ura. Niciun om de exceptie nu se teme de voi si stiti de ce? Va spun eu pentru ca Bruno e mort. Pentru ca sunteti inclusi in formula aceea matematica simpla ce se termina cu expresia "egal cu zero". Voi sunteti rezultatul... Zero vine de la roata pe care ati descoperit-o intr-o vreme in care roata e mai mult decat zero, dar asta veti descoperi abia mai tarziu...
Va las in pacea voastra acida si scuze oamenilor intregi la minte pentru adresarea directa catre lumea idioata. Uneori simt nevoia sa le spun... noapte buna pe veci, dar ma abtin. Noapte buna... Hmm...